RSS

Imparatul mustelor – William Golding

14 Iun

I. Despre autor


Nume complet:  (Sir) William Gerald Golding

Data şi locul naşterii: 19 septembrie 1911, Cornwall, Anglia

Data şi locul morţii:  19 iunie 1993, Cornwall, Anglia

Naţionlitate:  Britanică

Carieră literară : Scriitor, poet

Opere semnificative: Lord of the flies (1954), trilogia To the ends of the earth (1980 + 1989)

Stil:  romane alegorice, eseuri

Premii:  James Tait Black Memorial Prize (1979), Booker Prize (1980), Nobel Prize for Literature (1983)

Evenimente care i-au influienţat viaţa şi opera: a luptat în cel de-al doilea război mondial, luând parte la debarcarea din Normandia.

II.Despre roman

Publicare

Primul roman al lui W. Golding a fost tipărit şi publicat in 1954, dar fără prea mult succes – romanul nu a dobândit la această primă apariţie nici admiraţia publicului şi nici atenţia criticilor. Cu toate acestea, aproximativ 6 ani mai târziu Lord of the flies devine un titlu de mare notorietate, ocupând un loc fruntaş în topul celor mai bine vândute romane ale momentului şi fiind inclus în curricula şcolară a majorităţii liceelor şi colegiilor de pe tot întinsul Statelor Unite.

Tip – Dramă.

Motivaţia autorului.

Bineînţeles că momentul ales pentru conceperea şi publicarea acestui roman nu este unul întâmplător. William Golding se întoarce din războilul lumilor cu râni adânci în suflet, răni ce probabil nu se vor mai vindeca niciodată… deoarece acolo a înţeles faptul că natura umană este una primitivă, instinctuală, barbară, însetată de sânge şi de durere – de durerea celorlalţi, de durerea semenilor – a străinilor şi a fraţilor, a vinovaţilor şi a inocenţilor deopotrivă … Vărsarea de sânge este o nevoie adânc engramată în sufletul nostru – moştenire păstrată de toţi antecesorii noştrii şi dată mai departe, din neam în neam… Cuprins de o amară revelaţie, cu această lecţie de viaţă dată de cel mai dur dintre profesori – războiul, William Golding îi supravieţuişte pentru a ne revela şi nouă adevărul despre noi înşine … Prin urmare el vine cu acest roman alegoric despre natura umană, contrastând puternic cu alte opere tratând acelaşi subiect şi făcându-le să pară, prin comparaţie, revelaţii de basm, din lumea populată cu personaje mitice ale celor naivi şi iremediail îndrăgostiţi de fantasmă…

Semnificaţia titlului.

Etimologic vorbind, se pare că titlul romanului provine de la semnificaţia ebraică a lui Belzebub (Ba’al = rege/împărat + Zebub = “cei-care-zboară”), care, în unele texte vehi era considerat ca fiind unul dintre cei mai importanţi 3 îngeri decăzuţi (alături de Lucifer şi Levitan), ajuns în fruntea ierarhiei hoardei infernale a lui Satan şi “domnind” peste ordinul “celor-care-zboară” (deşi în religia creştină Belzebub a fost asimilat ca sinonim pentru Satana, sporind astfel lunga listă de nume date conceptului cu cele mai multe denumiri echivalente.) În roman Împăratul muştelor apare întruchipat intr-un fel de idol, “confecţionat” din capul unui porc vânat şi decapitat. Întruchiparea idolului malefic sugerează regresia spre primitivism şi barbarism, generată de victoria iraţionalului.

Intriga.

La nivel mondial se dezbat principii morale şi etice, doctrine filosofice şi ideologice, sisteme de guvernare incompatibile se luptă între ele pentru dreptul la supremaţie …  Între timp, răspunsul la toate aceste frământări pare să vină de pe o măruntă insula de corali, pe măsură ce un mic “stat” autarhic prinde contur – un avion plin cu copii tocmai a naufragiat pe o insulă părăsită din mijlocul Oceanului Pacific, în urma unui atac nuclear …

Subiectul romanului.

Povestea plaseaza actiunea undeva la capatul lumii, sau, mai bine zis in afara ei – acolo unde timpul si spatiul se estompeaza, iar granitele se topesc si dispar in neantul care desparte oamenii societatii moderne si civilizate de … oamenii tavernelor. O data smulsi din sânul societatii oblăduitoare copiii par a fi smulşi totodată şi din câmpul propriei conştiinte, iar ceea ce la început părea a fi aventura vietii lor, se transformă dintr-o epopee robinsoniană într-un traseu iniţiatic ucigator de vise, profanator al înocenţei si uzurpator de vieti … Vocea raţiunii este înlocuită treptat, într-o cavalcadă ameţitoare şi nebunească a regresiei firii umane către instinctiv si primitiv, de … vocea sângelui. Minunatele peisaje, aproape edenice, descrise in paginile romanului sunt brutal sfasiate de tipetele celor care luptă pentru propria viaţă. Şi, în timp ce stigătele de supravieţuire ale celor vânaţi se cufundă iremediabil în genunile întunecoase ale insulei şi în bezna conştiinţei grupului, strigătele de luptă ale vânătorilor se înalţă în ecourile frânte ale fiordurilor ce înconjoară insula – singurele martore ale tragediei pe care aceasta fâşie de pământ, altfel salvatoare, o adăposteşte. În mijlocul unui infinit de apă, focul este, în mod paradoxal, atât simbol al luminii, al raţiunii, al conştiinţei şi singura legătură păstrată cu civilizţia, cât şi nucleul gravitaţional în jurul căruia „tribul” se reuneşte pentru a înfăptui jertfa… În acelaşi timp, focul este tot cel care, pe de o parte reuneşte turma rătăcită, ca pe o nouă Golgotă a pierderii de sine, unde omul descumpănit îşi caută un nou axis mundi, cât şi elementul care contribuie la apariţia breşei iremediabile dintre cele doua lumi – cea a raţiunii şi cea sângelui…

Personaje cheie.

Vocea raţiunii, conştiinţa şi orânduirea socială sunt personificate de Ralph şi Piggy (al cărui nume real nu-l aflăm niciodată), tronul, toiagul sau tribuna (ca exponente simbolice ale  liderului) vor fi inlocuite de scoica găsită pe plajă, iar împăcarea, pacea şi ascetismul  vor fi personificate de Simon. Irationalul, forţa brută, pornirile bazale şi apetenţa pentru sânge şi violenţă vor fi impersonate de Jack – tipologia liderului carismatic şi malefic. Adepţii lui Jack personifică banda îndoctrinată şi dezumanizată, suma de foste fiinţe umane, depersonalizate şi dezbrăcate de voinţă proprie şi autodeterminare.

Impactul asupra cititorului.

Pentru cititor întâlnirea cu acest roman şi parcurgerea lui este ca o operaţie pe … conştiinţa clară, ca o incizie pe suflet, care se adânceşte cu fiecare pagină pe care o dăm, cu fiecare presupoziţie fatală care ne încolţeşte în minte, cu fiecare confirmare şi certificare a unor adevăruri irefutabile, dar pe care totuşi ochii larg deschişi refuză să le citească iar mintea lucidă refuză să le conceapă… Scenariul propus este devastator pentru omul care stă cufundat comod în fotoliul său şi citeşte la gura sobei romanul de referinţă al unui laureat al premiului Nobel,  sigur probabil pe crezurile sale – fie ele religioase, filosofice, sociale, politice etc … De ce? Citiţi acest roman şi veţi constata că le tratează pe toate.

Stil şi interpretare.

Sub aparenţa unui roman de aventuri, prezentând între coperţile unui volum subţire terbililele păţanii ale unor copii care, prinşi în vâltoarea războiului, naufragiază pe o insulă pustie, vom constata că se caută răspuns la cele mai mari întrebări existenţiale. Dar, mai mult decât un roman de aventuri, mai mult chiar decât un roman realist, Lord of the flies este un roman de analiză psihologică, socială şi antropologică. Cu prilejul acestui roman autorul încearcă demonstrarea tezei conform căreia principiile evoluţioniste (prin care iau naştere speciile şi se perpetuează comportamentele) sunt imuabile, iar natura umană per se este întemeiată, în baza aceloraşi principii biologice, pe elemente fundamentale situate în afara moralei – principii hedoniste, de supravieţuire, de selecţie naturală, de dominare a celui slab, etc.  În consecinţă, cele câteva mii de ani de civilizaţie se estompează şi se topesc în hăul năucitor al celorlate câteva milioane de  ani de primitivism şi sălbătiie, atunci când omul – sau fiara ?– este eliberat de constrângeri. Omul îi va face rău omului ori de câte ori va avea ocazia, pe baza unui singur considerent – pentru că poate! Aşadar, dă-i omului puterea asupra celorlalţi oameni şi vei deschide cea mai rapidă cale către autoextincţie. În definitiv, homo homini lupus est… Şi, pentru a ne elibera de orice prejudecăţi, cu care anii de evoluţie socială ne-au îndoctrinat, W. Golding dărâmă şi ultimul bastion – singura speranţa oricărei societăţi pentru supravieţuire şi singura speranţa oricărei relgii pentru mântuire – copiii …

În concluzie…

William Golding, martor al ororilor razboiului, nu mai crede in inocenta si puritatea sufletului uman, nici macar in cea a copiilor. Omul este capabil de crima, in toate formele ei, fiind totodata, unul dintre cei mai inteligenti, ageri si vorace dintre predatori.

Premii si recunoaştere internaţională:

  1. Romanul a obţinut poziţia 68 pe lista Celor mai controversate romane pentru perioada 1990 – 2000, oferită în clasificarea realizată de către American Library Association;
  2. În 2005 a fost inclus, de către Time Magazine, pe lista Celor mai bune romane scrise în limba engleză între 1923 – prezent.

III. Ecranizări

Prima  ecranizare datează din 1963 şi a fost realizată sub regia lui Peter Brook, director de teatru la vremea aceea, dar şi sub „lupa” ochiului critic al lui Golding. Producătorul filmului a fost Lewis M. Allen, recunoscut pentru apeteneţa sa în a produce filme în special prin adaptarea pe peliculă a romanelor – fie clasice, fie moderne. Se pare că Peter Brook a intervievat peste 3000 de copii, până i-a ales in cele din urmă pe cei 7 copii ce joacă în film. Reacţiile criticilor au fost în cea mai mare parte pozitive, iar în 1963 filmul a fost nominalizat pentru premiul Golden Palm în cadrul festivalului de film de la Cannes.

  • Trailer:

Cea de-a doua ecranizare datează din anii 1990, în  regia lui Harry Hook, dar nu a avut acelaşi succes ca prima ecranizare, iar aprecierile criticilor l-au plasat uneva între mediu şi slab, cu o foarte fragilă majoritate înclinţnd balanţa înspre evaluări pozitive. În plus, diferenţele dintre film şi carte sunt mult mai multe decat în cazul primei ecranizări (aproximativ 48 de diferenţe, faţă de 18, la prima ecranizare).

  • Trailer 2:

IV. Galerie foto

Această prezentare necesită JavaScript.

Vrei sa cumperi cartea? Gaseste oferta cea mai buna! – piticipecreier

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 14 Iunie 2010 în Fără categorie

 

Etichete: , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: